• Menu
  • Menu

Vizită de o zi la Târgu Mureș

Anul trecut, plănuisem cu mult timp înainte o vacanță de 1 mai în Malta și am petrecut 7 zile minunate la Mediterană. Între timp, cum mai mulți oameni ne-au dat de înțeles că dacă nu ești spontan – nu ești interesant, noi am zis că-i critică constructivă și am hotărât ca pentru anul acesta să nu mai plănuim nimic și să așteptăm să vedem cu ce inspirație ne trezim în dimineața zilei cu pricina. Dar cum năravul se leapădă greu și week-end-ul ne dădea târcoale, inspirația ne-a venit cu vreo două zile înainte.

Așadar, cum nu aveam nimic planificat, am decis în ultima clipă să mergem totuși undeva, ca să nu fim atât de surprinzători încât să rămânem acasă. E un lucru ciudat pentru noi, de obicei ne stabilim obiectivele cu mult timp înainte. 🙂

Pentru că biletele de avion ieftine se cumpără din timp, am ales să facem un mic road-trip (cu trenul și autobuzul), prin două orașe interesante din Transilvania, care să nu fie foarte departe de casă. Un alt element nou pentru noi, care ne plănuim și road-tripurile în amănunt, cu mult timp înainte și pe distanțe mult mai mari, cum au fost cele din anii trecuți, despre care v-am povestit în articolele anterioare. Așadar, am început cu Târgu Mureș, un cochet orășel ardelean cu puternică influență maghiară (Marosvásárhely înseamnă același lucru ca în română), unde Z. nu fusese niciodată.

Cum ajungi la Târgu Mureș?

Din Cluj, ai mai multe variante: trenul (e unul singur pe zi, cel internațional care vine de la Budapesta, face cam 2 ore și 45 de minute), autobuzul (sunt multe curse pe zi, face cam 2 ore și un sfert) sau mașina personală (cei 110 km pot fi parcurși în aproximativ 2 ore). Noi am ales prima opțiune la dus și pe a doua la întors.

Gara din oraș a fost recent renovată și arată surprinzător de bine, având în vedere numărul mic de trenuri care circulă pe aici. Ne-am cazat la o pensiune din apropiere, la un preț rezonabil. De acolo până în centru făceam 20 de minute pe jos.

Ce este de văzut prin Târgu Mureș?

Primul loc unde ne-am dus, după cum era de de așteptat, a fost centrul orașului. Era deja seară și nu am apucat să facem mare lucru, majoritatea punctelor de interes și localurilor fiind deja închise. Deși sunt multe clădiri frumoase, orașul pierde mulți turiști din cauză că nu are o zonă pietonală în centru. Dacă s-ar închide mai multe străzi de aici, ar veni mult mai multă lume să viziteze. Arhitectura seamănă cu cea din Ungaria, majoritatea clădirilor istorice importante fiind construite la sfârșitul secolului XIX.

Zona pe unde se plimbă vizitatorii e practic o singură stradă, cu mașini care circulă pe două sensuri despărțite de o alee înverzită în centru, unde sunt bănci și monumente și cu cele două trotuare destul de largi pe care sunt numeroase terase, cafenele și magazine, iar în capăt se înalță catedrala ortodoxă.

Practic, în 10 minute parcurgi cam tot centrul. Mai sunt câteva străduțe laterale interesante, cu locuri unde merită să intri. Ne-a surprins însă cât de puțină activitate era pe aici, oamenii lipseau, iar unele locuri păreau închise de tot. Încă mai vezi în oraș reclame și nume de firme sau instituții dispărute de două decenii în alte părți.

Partea bună este însă că prețurile sunt mult mai mici decât în Cluj. La imobiliare, de exemplu, costul pe metru pătrat e la mai puțin de jumătate decât la noi. 🙂 Dar și restaurantele sunt sensibil mai ieftine decât în alte orașe mai căutate de turiști. Limonada, de exemplu, e la jumătate de preț, lucru pe care l-am apreciat foarte mult! 😀

După ce ne-am plimbat puțin și am intrat în clădirea teatrului (care arată mult mai bine decât ne așteptam, având în vedere că a fost construită în perioada comunistă), am căutat un loc unde să mâncăm. Am ajuns la un han foarte fain, cu mâncare specifică ardelenească și ungurească, unde am revenit și a doua zi.

După o noapte la pensiune, am început a doua zi cu un pic de shopping (partea feminină zice că sunt mici prețurile la haine), iar apoi am făcut un tur prin Cetatea Medievală, aflată chiar în centru, care este foarte frumoasă, fiind recent renovată și ea.

Edificiul este vechi de 400 de ani, se află în stare bună și include o biserică calvină. Fortificația are în interior spațiu verde amenajat drăguț, unde mureșenii vin să-și facă poze cu diverse ocazii, fiind un loc preferat de miri. Mai puteți găsi aici un muzeu și mai multe terase, iar periodic se organizează diferite evenimente. Noi am nimerit când se antrenau niște pasionați de reconstituiri istorice, îmbrăcați în armuri.

Următorul punct pe lista de obiective turistice din Târgu Mureș a fost faimoasa grădină zoologică. Până aici este mult de urcat, fiind la 3 km de centru (200 m diferență de nivel), pe platoul Cornești, o zonă foarte faină cu pădure de unde se vede minunat panorama orașului. Noi am mers pe jos, pe străduțe înguste, cu case mari și arătoase ale unor oameni gospodari.

În mai puțin de o oră am ajuns la părculețul pentru copii dinainte de Zoo, destul de mare și bine dotat, cu numeroși prichindei care se jucau foarte fericiți în soarele cam arzător pentru început de luna mai. După ce am trecut cu succes de aleea plină de tonete cu kürtős, lángos și înghețată, am intrat la Zoo Târgu Mureș, biletul fiind mai ieftin decât ne așteptam , obișnuiți fiind cu prețurile de pe afară.

Grădina Zoologică de aici este cea mai mare din țară de departe, având o suprafață de 40 de hectare; spre comparație, cea din București (Băneasa) are doar 5,85 ha. Peste 180.000 de vizitatori vin anual aici, fiind cel mai popular parc zoologic din România.

Grădina a fost renovată și extinsă în urmă cu un deceniu, însă mai sunt multe de făcut în interior. Spațiile pentru unele animale au fost mărite considerabil și arată excelent (de exemplu, există o rezervație de 5 ha pentru urși și lupi, alta de 10 ha pentru ierbivore), altele însă au rămas prea mici pentru nevoie necuvântătoarelor (cuștile pentru maimuțe fiind cele mai evidente).

Sunt aici în total peste 500 de animale din 80 de specii, îți poți „pierde” câteva ore bune plimbându-te pe alei și admirând drăgălășenia lor. Atât copiii cât și adulții care-i trec pragul sunt foarte impresionați de ceea ce există aici și timpul pare că zboară când te uiți impresionat la felinele care dorm leneșe, la elefănțelul care apucă fructe cu trompa și le papă, la gâtul lung al girafelor care au ușă specială la padoc, la cât de mult seamănă maimuțele cu noi în gesturi și la struțul care te privește… de sus.

Ni s-a făcut însă foame și am hotărât totuși să plecăm din acest loc splendid, aflat în mijlocul pădurii de stejar și carpen, de la marginea orașului. Nu am mai avut timp să ajungem și la Complexul Weekend, un loc fain cu bazine, terase și verdeață, dar l-am pus pe listă pentru data viitoare. Da, ne-a plăcut și vom mai reveni. 🙂

După un gulaș delicios și o ciorbă de fasole în pâine, mâncate în grabă, ne-am luat bagajele și am mers la o autogară mică din celălalt capăt al orașului, de unde am luat microbuzul spre următoarea noastră destinație: Sighișoara.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close