În această primăvară ne-am petrecut câteva zile în stațiunea cehească Karlovy Vary, cunoscută pentru izvoarele termale cu apă curativă, peisajul pitoresc al unei văi împădurite și clădirile impresionante ce îmbină influențe din mai multe stiluri arhitecturale – moștenire de la cei ce au administrat locul de-a lungul timpului.
Plimbându-te prin oraș, poți face aproape la fiecare pas poze bune de pus pe vederi de trimis prietenilor ca în vremurile de demult, mai ales dacă e senin și soare – noi am prins cer gri de primăvară, ceea ce ne-a întristat nițel, dar ne-a trecut repede datorită frumuseții din jur.
Situată în partea de vest a regiunii Boemia, Karlovy Vary este cea mai populară și mai vizitată stațiune balneară din Republica Cehă. Orașul se află la aproape 130 de km de capitala Praga și la mai puțin de 40 de kilometri de granița cu Germania. În limba germană, se numește Karlsbad, adică „Băile lui Carol”, după Carol al IV-lea, regele Boemiei, care a întemeiat orașul acum mai bine de 6 secole – acesta fiind și numele oficial al orașului cât timp a făcut parte din Germania.
Încă din secolul 19, stațiunea era faimoasă printre cercurile „înalte” alte societății, fiind frecventată mai ales de familiile de aristocrați ale Europei și diverse celebrități ale vremii, în special după ce efectele terapeutice ale apelor de aici au fost descrise în cărțile unor medici cunoscuți. Au trecut pe aici înalți demnitari, șefi de stat, compozitori celebri, scriitori și vedete internaționale.
La acea vreme se bucura de același succes și stațiunea românească Băile Herculane, însă astăzi multe dintre clădirile impresionante ce găzduiau oameni importanți ai secolului și ofereau servicii de lux sunt abandonate și lăsate în paragină, iar măreția lor de altădată a devenit o fantomă de bântuie timid cadrul natural impresionant din zonă.
După Primul Război Mondial, regiunea a fost încorporată în teritoriul independent numit Cehoslovacia pentru următorii 19 ani, urmând ca din anul 1938 să devină parte a Germaniei Naziste sub numele de Karlsbad. Orașul a revenit la denumirea de Karlovy Vary după cel de-al Doilea Război Mondial, ca parte a Cehoslovaciei în perioada sovietică până în anul 1989, când a apus era comunistă pentru oamenii locului.
Astfel, datorită moștenirii culturale rămase din istoria zbuciumată a orașului, astăzi auzim adesea pe străzile din Karlovy Vary, pe lângă limba cehă – rusă și germană, predominantă fiind totuși limba rusă, ce poate fi auzită în majoritatea hotelurilor, restaurantelor și magazinelor, iar o mare parte dintre afacerile turistice sunt deținute de ruși.
Aceasta este una dintre puținele destinații turistice foarte populare din Europa în care e posibil să nu te descurci cu limba engleză – am întâlnit destul de puțini oameni care au știut să ne răspundă la întrebări în limba engleză, noroc că unul dintre noi vorbește rusă și am reușit astfel să comunicăm lejer.
Cum se ajunge la Karlovy Vary
La doar 6 kilometri de centrul orașului este un aeroport care-i poartă numele, însă la o privire rapidă pe site-ul oficial, se pare că singurele zboruri operate aici sunt pe destinația Moscova, iar în anul 2018, pe aici au trecut doar 45.000 de pasageri, probabil în proporție de 99% ruși.
Sunt și două gări de tren în Karlovy Vary unde, de asemenea, ajung trenuri dintr-un număr redus de destinații, în special pe curse interne și câteva din Germania, iar prețurile biletelor sunt cu mult mai mari decât cele pentru autocare.
Noi am ajuns la Karlovy Vary din Praga, cu Flixbus. Drumul durează aproximativ două ore, autocarele sunt foarte confortabile, cu aer condiționat, internet gratuit, prize, toaletă și spațiu larg între scaune. În funcție de sezon, numărul curselor zilnice sau săptămânale și prețurile biletelor variază, însă în general, dacă sunt cumpărate din timp, biletele pot costa și 20 de lei sau mai puțin în afara celor mai aglomerate perioade. După ce am studiat toate opțiunile de transport, asta ni s-a părut cea mai bună și chiar am avut o experiență pozitivă, așa că o recomandăm cu drag.
Opțiuni de tratament balnear în Karlovy Vary
Karlovy Vary este un loc foarte diferit de ceea ce ne așteptăm noi să găsim într-o stațiune cunoscută pentru apele termale. Dacă în Budapesta, de exemplu, există o mulțime de băi termale cu bazine de relaxare și înot, aici majoritatea curelor balneare sunt bazate pe apele de băut provenite din cele 13 izvoare fierbinți ale stațiunii.
Turiștii merg de la izvor la izvor și beau apă din fiecare dintr-un soi de cană turtită cu un fel de pâlnie, ce poate fi cumpărată de la numeroasele tarabe și magazine de suveniruri din zonă. Pe noi nu prea ne-a atras această „procedură”, mai ales ținând cont de faptul că la unele izvoare temperatura apei trece de 70 °C. Totuși, cel puțin unul dintre noi s-a abținut cu mare greu să nu-și cumpere o căniță din aceea în formă de pisică. 🙂
Vizitatorilor nu le este permis să ia apă din izvoare în sticle – aceasta se poate bea doar luată direct din izvor, așa că dacă nu doriți să cumpărați o căniță tradițională, veniți cu una de acasă pentru a gusta apele despre care se spune că ar fi tămăduitoare, ameliorând o serie de afecțiuni, mai ales ale sistemului digestiv.
Deși majoritatea hotelurilor au și o zonă SPA cu bazine cu apă termală, în cele mai multe cazuri accesul este permis doar celor cazați, iar băile fac parte dintr-un tratament prescris de medic, alături de alte cure și proceduri.
Nu am putut părăsi totuși stațiunea fără ceva bălăceală în apă caldă, așa că am mers, pentru o experiență autentică, la băile nr. 5 (Lázně V în cehă) sau Băile Elisabetei – în numele celebrei prințese Sissi, adăpostite de o clădire cu arhitectură frumoasă, chiar în centrul stațiunii, la capătul unui parc bine întreținut. Din câte am înțeles, aceasta este singura baie publică care este încă deschisă și este administrată de autoritățile locale.
Partea cu bazin și saună se află la subsolul clădirii, în una dintre aripi fiind mai multe cabinete de tratament (balneologie, fizioterapie, masaj, proceduri de recuperare și reabilitare, salină etc.) iar în câteva încăperi sunt saloane de cosmetică, înfrumusețare și alte servicii. La parter funcționează un restaurant.
Holul care duce spre zona în care se află piscina arată ca o policlinică de acum câteva decenii, cu uși numerotate pe care scrie ce procedură se face înăuntru, iar mirosul este specific.
Despre băi… nu ar fi prea multe lucruri de spus. Poate am devenit noi fițoși după ce ne-au răsfățat multe alte băi termale la care am fost prin Europa, dar acestea de aici nu prea își merită numele. Apa este abia călduță, nu poți sta pentru o perioadă mai lungă să te relaxezi pentru că te ia frigul (iar noi chiar nu suntem friguroși). A fost o experiență interesantă, dar cel mai probabil nu ne-am întoarce aici.
Majoritatea hotelurilor din Karlovy Vary oferă o gamă variată de tratamente pentru diferite afecțiuni, având și medic care, în urma unei consultații, prescrie proceduri specifice. Dar, așa cum spuneam mai sus, de cele mai multe ori trebuie să fii cazat la hotelul respectiv pentru a beneficia de cură în incinta lor. Noi am preferat să cutreierăm orașul și dealurile din jur în loc să stăm cuminți la căldură, împachetați cu tot felul de chestii vindecătoare. Nu de alta, dar să avem ce vă povesti în acest articol. 🙂
Ce să vizitezi în Karlovy Vary
- Colonadele cu izvoare termale
Chiar dacă nu ești fan al apelor minerale cu gust ciudat, merită din plin să faci o tură prin locurile unde se află acestea. Colonadele care adăpostesc izvoarele sunt niște bijuterii arhitecturale presărate în mai multe locuri din partea centrală a orașului.
În total, sunt 5 colonade proiectate de arhitecți celebri din Austria și Cehia care și-au pus amprenta pe fiecare dintre aceste construcții deosebit de frumoase.
- Turnul Diana
Turnul de observație Diana este ușor accesibil din centrul orașului, pe jos sau cu funicularul, de lângă Grandhotel Pupp, pe care nu ai cum să-l ratezi – este o clădire impozantă, cunoscută și pentru faptul că aici s-au filmat multe scene pentru celebrul film Casino Royale. Ca să ne asigurăm totuși că dăm indicații bune, acesta este hotelul 🙂 :
Pe jos, se urcă cam în jumătate de oră pe niște cărări printre copaci, traseul este destul de lejer, nu e nevoie de condiție fizică excepțională pentru a-l parcurge fără dificultate. Pe drum, sunt puncte din care priveliștea asupra orașului merită tot „sportul”.
Funicularul circulă din 15 în 15 minute și duce maxim 40 de persoane, iar urcarea durează doar vreo trei minute. Când am fost noi, nu era aglomerat deloc, chiar erau locuri libere în cabine. Biletele se cumpără de la baza lui iar prețul unui bilet pentru adulți este de 60 de coroane (aproximativ 11 lei) într-o direcție și 90 de coroane (cam 16,5 lei) dus-întors. Sunt o serie de reduceri pentru copii, familii, persoane cu dizabilități etc.
Deși călătoria este destul de scurtă, o tură cu funicularul vechi de peste 100 de ani este o experiență faină pe care o recomandăm.
Turnul Diana a fost construit în anul 1914 și are o înălțime de 25 de metri. Intrarea este gratuită, iar accesul pe platforma de observație se face fie cu liftul, fie urcând cele 150 de trepte circulare.
Priveliștea asupra orașului este minunată, se spune că în zilele senine poți vedea de acolo la câteva zeci de kilometri depărtare.
După ce am coborât din turn vrăjiți de priveliște, am mers să explorăm împrejurimile și am găsit o mică grădină zoologică, unde ne-am bucurat să facem cunoștință cu poneii Noddy și Nancy, căprițele Viktorka, Mișa, Diana și Julie, purcelușii Lily și Apollo, păunii Romulus și Frosty.
În zonă sunt mai multe trasee prin pădure, pe dealurile din jurul orașului, pentru plimbări relaxante sau mai active și băi de aer proaspăt.
- Jeleni skok
Înainte de a ajunge la Diana, funicularul are o stație intermediară la Jeleni Skok (Săritura Cerbului), dar noi am ales să nu coborâm acolo și să mergem a doua zi să explorăm zona la pas, urcând prin pădure.
Traseul este marcat pe toată lungimea și sunt o mulțime de indicatoare – e foarte greu, aproape imposibil să te rătăcești. În zonă este și un restaurant care era închis când am fost noi, așa că am avut mai mult timp să admirăm peisajul.
- Băile imperiale
O clădire impresionantă, realizată de doi arhitecți austrieci în stil renascentist cu influențe clasice, se înalță semeață în zona centrală a orașului: Băile Imperiale sau Băile nr.1 (în cehă: Lázně I).
La vremea ei, era una dintre cele mai moderne și luxoase clădiri de acest fel, oferind tratamente, proceduri și facilități inovatoare pentru acei ani. Astăzi, mai pot fi văzute frânturi din măreția sa de altădată.
De-a lungul unui hol cu luminos cu ferestre mari, sunt înșiruite numeroase camere de tratament cu căzi pentru băi termale și minerale, cu cabine de schimb și dușuri private, faianță colorată și ferestre cu vitralii. Majoritatea camerelor sunt închise și în stare deplorabilă, doar câteva sunt păstrate pentru a fi văzute de vizitatori.
Clădirea poate fi vizitată doar parțial, contra unei sume modice, în unele încăperi fiind găzduite expoziții de artă și fotografie.
- Muzeul de ceară din biserică
Aici nu am fost, doar am trecut pe lângă el în timp ce exploram străduțele orașului și ni s-a părut interesant faptul că este adăpostit de o biserică, de aceea am decis să-l includem în lista de obiective de vizitat. Așadar, dacă mergeți și nu vă place – nu suntem de vină, n-am făcut nimic! 🙂
- Cafenele și gherete cu produse tradiționale
În timp ce te plimbi prin centrul orașului și nu te mai saturi de admirat frumusețea clădirilor din jur, printre magazine scumpe, branduri de lux și bijuterii sclipitoare care-ți fură privirea din vitrine, poți observa și cafenele mai micuțe sau chiar gherete și tarabe cu produse tradiționale și prețuri accesibile.
Nu pleca din Karlovy Vary fără să guști celebrele oplatky, un fel de vafe turtite sau napolitane mari și rotunde dintr-un singur strat, având în interior felurite umpluturi, care mai de care mai delicioase: ciocolată, fistic, vanilie, mere și scorțișoară, alune și multe, multe altele. Noi nu ne-am putut abține și am gustat din fiecare: proaspete și calde.
Și dacă tot suntem la capitolul dulciuri, încearcă și un trdelnik, care nu e tocmai tradițional din zonă, la noi i se spune cozonac secuiesc sau kurtos kalacs, dar la ei era umplut cu înghețată, ciocolată și fructe – ne-a fost imposibil să nu-l gustăm!
- Ieși din centrul orașului
Nu te rezuma în plimbările tale doar la partea centrală a stațiunii – străduțele secundare pot fi la fel de frumoase, iar având un relief predominant deluros, priveliștea asupra orașului este minunată!
Concluzie
Ne-a plăcut Karlovy Vary? Da! Ne bucurăm mult că am fost acolo? Clar, da! Ne-am întoarce în această stațiune ruptă din vederi? Da, peste… 30 – 40 de ani – când vom fi doi bătrânei simpatici fără prea mult elan pentru cutreieratul dealurilor din jur și mai degrabă dornici de câte un masaj, o împachetare, o mângâiere pentru bravele picioare ce ne-au purtat decenii întregi prin toate colțurile lumii, că nu ne mai săturam de călătorit, de explorat, de descoperit.
Dacă îți plac poveștile noastre de călătorie, urmărește-ne pe Facebook și Instagram pentru inspirație de a descoperi lumea și fotografii cu locuri frumoase! 😊
