După 4 zile foarte faine la Viena, am luat avionul spre Varșovia pentru a explora pentru prima oară Polonia. Am auzit multe lucruri bune despre această țară și eram curioși să aflăm dacă își merită renumele.
Aeroportul Chopin este modern și bine organizat, iar drumul cu autobuzul până în centru a fost simplu și relativ ieftin. Ne-am cazat foarte aproape de centrul vechi, într-un apartament închiriat prin booking.com, într-un bloc comunist renovat.
Centrul Vechi din Varșovia
Capitala Poloniei a fost distrusă aproape în întregime în război, fiind refăcută parțial în perioada comunistă. Zona veche arată surprinzător de intactă, nu au fost introduse clădiri noi printre cele vechi, precum în multe orașe românești.
Centrul istoric este un spațiu plin de turiști, cu clădiri frumoase și foarte colorate, cu străzi pietonale pline de localuri și mici magazine de suveniruri. În Piața Zamkowy am găsit un brad imens de Crăciun, care părea să fie punctul central al festivităților de iarnă.
În această piață erau însă puțini vânzători cu produse de sărbători. Am găsit câteva tarabe într-o curte interioară, lângă biserica Sfânta Ana, de unde ne-am și urcat într-un turn din care se vedea foarte frumos aproape tot orașul.
Ne-am mai plimbat puțin și am dat peste alte chioșcuri cu produse specifice Crăciunului pe o alee pietonală care urma traseul zidurilor vechii cetăți: Międzymurze Piotra Biegańskiego. Oferta este cam aceeași cu a celorlalte piețe de Crăciun central-europene.
În cealaltă piață principală a orașului vechi (Rynek Starego Miasta) am găsit o ofertă ceva mai bogată, un patinoar foarte apreciat de copii și multe luminițe care împodobeau copacii și căsuțele de lemn.
Mâncărurile și băuturile oferite de comercianți nu erau foarte scumpe (comparativ cu Viena), dar ne-am așteptat să fie mai mulți și eram convinși că o să mai găsim și alții în alte părți ale capitalei.
Zona aceasta veche merită străbătută la pas pentru a admira pe îndelete arhitectura superbă de secol XIX și pentru a intra în tot soiul de locuri incitante. Noi ne-am abținut de la bunătățile care ne îmbiau de pe tarabe și am trecut pragul doar unor biserici (Bazilica Sfântului Ioan și Capela Sfintei Fecioare), ambele splendid decorate în interior. Am ajuns și la Barbican, adică o parte din ruinele cetății medievale a Varșoviei, din care nu s-a păstrat foarte mult.
Palatul Regal
O clădire impresionantă unde poți petrece câteva ore, este fostul palat regal al Poloniei, distrus în întregime în perioada nazistă și refăcut în timpul regimului comunist.
Datând din secolul XIV, clădirea adăpostește fostele apartamente ale familiei regale, cu un design somptuos, încărcate de aur și decorațiuni lucrate cu mare atenție de cei mai pricepuți meșteri ai epocii.
Tot aici se mai poate admira o colecție de artă, cu lucrări foarte valoroase din perioada clasică a picturii, precum și obiecte de tezaur: argintărie, monede, artefacte din aur, arme vechi și haine ale nobililor. Există și expoziții temporare dedicate unor artiști renumiți, care au loc în beciurile palatului.
Ne-au amuzat custozii muzeului, prezenți peste tot. În fiecare încăpere era postată câte o doamnă în vârstă, cu atitudine… comunistă și cu o privire foarte suspicioasă, care te urmărea de când intrai și până ieșeai. Ne-a adus aminte de unele locuri de la noi de acasă. 🙂
Muzeul Orașului
Un obiectiv care nu trebuie ratat dacă vrei că cunoști istoria orașului este Muzeul Varșoviei, care de fapt este format dintr-un întreg ansamblu de 11 clădiri vechi, unite în interior, prin care te poți plimba o zi întreagă. Și această zonă a suferit daune importante în ultima conflagrație globală, fiind însă foarte bine restaurată și pusă în valoare.
Muzeul este foarte bine organizat, fiind un exemplu pentru orice oraș european care dorește să-și prezinte istoria și cultura străinilor. Turul începe cu o serie de încăperi dedicate datelor statistice, afișate foarte atractiv, pentru a înțelege cum a evoluat acest oraș de-a lungul veacurilor. Se poate afla apoi istoria caselor unde își are acum sediul muzeul, cine au fost proprietarii lor și ce destine tragice au avut.
Partea principală a muzeului, desfășurată pe mai multe etaje, este numită „Lucrurile din Varșovia” și conține peste 300.000 obiecte (din care doar 7352 sunt expuse), care ne arată de fapt cum era viața oamenilor din acest oraș în vremurile demult apuse. Obiectele sunt puse pe categorii, de la ustensile casnice și obiecte de artă până la haine, hărți și ceasuri, în 21 de camere tematice.
Muzeul Marie Curie
Ultimul muzeu din zona veche la care am intrat este Casa Memorială Marie Curie. Fiind vorba de un loc dedicat celei mai celebre femei de știință din lume, laureată a două premii Nobel, ne-am așteptat la ceva spectaculos, dar am fost puțin dezamăgiți.
Muzeul este destul de banal, cu expoziții vechi și prăfuite, iar majoritatea exponatelor nu au traduceri în engleză. A fost probabil singurul din Varșovia care ne-a amintit de vechile muzee din țara noastră, care n-au mai fost renovate de decenii întregi. Îl putem recomanda doar celor foarte pasionați de fizică sau de această personalitate, însă nu putem spune că este atractiv pentru restul turiștilor.
Centrul Nou și Palatul Culturii
După ce au ocupat Polonia (sau au eliberat-o, depinde de perspectivă), sovieticii au decis să ridice totuși o serie de edificii aici pentru a ajuta nou instalatul guvern comunist să impresioneze populația. Așa a apărut Palatul Culturii și Științei din Varșovia, cel mai bun exemplu de arhitectură stalinistă din fostele țări-satelit ale Rusiei.
Clădirea a fost construită în 1955, are 231 m înălțime și 42 de etaje și seamănă mult cu unele clădiri din Moscova, ridicate în aceeași perioadă. Ceva oarecum asemănător, dar la o scară mai mică, ar fi Casa Presei Libere din București. La etajul 30 se află o terasă panoramică, pe care noi însă n-am ajuns din cauza vremii și a lipsei de timp.
Acum, în clădire își au sediul multe instituții de stat, companii, trupe de teatru, cinematografe, librării, cluburi sportive, universități și organizații științifice. Designul interior seamănă cu cel de la Palatul Parlamentului din capitala României, fiecare cameră având un stil diferit, iar decorațiunile se inspiră din modele rustice poloneze.
Pe noi ne-au impresionat cel mai mult etajele de jos, unde în zeci de camere diferite era un imens târg (nu știm dacă a fost făcut cu ocazia sărbătorilor sau este permanent), cu sute de comercianți și mii de oameni care abia aveau loc în aceste spații imense. Contrastul dintre sobra și fastuoasa clădire socialistă și tarabele pline de haine și obiecte care mai de care, oamenii care mâncau așezați pe jos sau pe trepte, atmosfera de bazar modern, plină de libertate, era izbitor și foarte fain. Poate asta e soluția când tocmai ai scăpat de un regim dictatorial și ai rămas cu niște spații imense cu care nu știi ce să faci: le poți deschide, le poți oferi cu adevărat oamenilor.
În zona palatului se află centrul nou al orașului, care e o combinație de câteva clădiri interbelice, multe clădiri înalte din perioada comunistă și zgârie-nori noi din oțel și sticlă.
Aici ai acea senzație de metropolă mare, cu clădiri foarte înalte și iluminate arhitectural, cu magazine de firmă la tot pasul, cu bulevarde largi și reclame luminose. Inima nouă a Varșoviei bate în acest cartier central.
Palatul Wilanów
Într-una din zile am făcut o tură prin sudul capitalei. Aici ne-a impresionat în primul rând un cartier nou de blocuri, care este total diferit de ceea ce s-a construit în țara noastră în ultimii 29 de ani. Adică sunt străzi largi cu separator de sensuri, trotuare foarte mari cu piste de biciclete și mulți copaci… Iată că la polonezi se poate!
Ne-a uimit și intrigat o clădire a bisericii catolice din zonă. Aceasta seamănă mai puțin cu o biserică și mai mult cu o sală de conferințe uriașă, cu design futurist, dedicată liderilor religioși. Pare extrasă dintr-o distopie SF, însă stilul te intrigă și te face să-i treci pragul.
Am ajuns apoi la obiectivul nostru: Palatul Wilanów, una dintre cele mai importante reședințe aristocratice care s-au păstrat în Varșovia. Din păcate însă, am făcut doar un tur al grădinilor și am vizitat frumoasa biserică din față, fără să intrăm în palatul propriu-zis, care se afla în renovare și era în mare parte închis.
Muzeul Militar
Dorind să vedem ceva diferit, pașii ne-au purtat spre un muzeu al forțelor armate poloneze, care s-a dovedit însă a fi foarte diferit față de ceea ce ne așteptam. Cea mai mare parte a lui era în aer liber, lucru foarte ok în mod normal, dar nu în decembrie, pe lapoviță și vânt afară, plus alei pline de noroi. Fiindu-le milă de noi (sau rușine de starea în care se află muzeul), cei de la poartă nici nu ne-au mai cerut taxa de intrare. 🙂
Am făcut totuși o plimbare printre cele câteva sute de exponate, majoritatea de producție sovietică, care au fost până recent în dotarea armatei. De altfel, ele există în toată țările din estul Europei. Am văzut aici tancuri, mașini blindate, avioane, elicoptere, rachete și tot soiul de alți mastodonți din fier, unii ruginiți, toți având însă o prezență sinistră, care amintea de ororile trecutului.
Mauzoleum Walki i Meczenstwa (Mausoleul Martirilor)
Rămânând în domeniul istoriei (sau a părții ei întunecate), am ajuns și la un muzeu dedicat perioadei naziste, localizat în beciurile Ministerului Educației din prezent. Aici era o fostă închisoare, unde Gestapo-ul (serviciul secret german care se ocupa cu represiunea) aresta polonezii suspectați de atitudine anti-nazistă.
Camerele de tortură, celulele întunecate, holurile pe care erau așezate cadavrele și explicațiile crimelor expuse pe toți pereții ne-au marcat, acest loc fiind un adevărat muzeu al suferinței și al morții.
Citadela și Muzeul Katyn
În nordul orașului am ajuns la marginea citadelei, unde am dat doar peste oameni care-și plimbă câinii și nu am putut intra în interior, pentru că acolo există și acum un obiectiv militar. Am intrat însă la muzeul dedicat masacrului de la Katyn, o altă pagină neagră din dureroasa istorie poloneză.
Dacă la muzeul anterior era vorba de torționari naziști, aici am găsit urmele lăsate de cei sovietici. Katyn era o localitate din Ucraina unde mii de ofițeri polonezi au fost executați de către Armata Roșie, care a dat vina apoi pe germani. Abia după căderea URSS a putut adevărul să iasă la iveală.
Muzeul adăpostește o colecție de obiecte personale ale acelor oameni, care au petrecut un timp în lagărele rusești și apoi au fost uciși fără niciun motiv, îngropați în gropi comune și dați uitării pentru câteva decenii. Cele mai impresionante sunt vitrinele din sticlă cu mii de spații mici, fiecare din acestea conținând câte un obiect dezgropat de arheologi și legiști. Când vezi atâta moarte, începi să-ți privești altfel viața, să valorizezi mai mult ceea ce ai.
Muzeul Trenurilor
Un loc care ne-a plăcut foarte mult a fost Muzeul „Stația”, o fostă gară a Varșoviei devenită acum spațiu expozițional pentru obiecte feroviare. Sunt aici sute de machete ale tuturor tipurilor de trenuri, atât poloneze cât și din restul lumii, precum și diferite alte elemente specifice din gări.
În exterior sunt câteva zeci de locomotive și vagoane vechi, unele chiar mai bătrâne de un secol, care pot fi admirate din toate părțile iar în unele se poate chiar intra. Este un loc fain, nu doar pentru pasionați, ci pentru oricine, privești aceste relicve și-ți imaginezi ce făceau stră-stră-stră-bunicii noștri, cum călătoreau ei pe timpuri și cum le-a schimbat viețile acest mod „nou” de transport.
Mall-uri și centre comerciale
De obicei nu prea mergem la shopping, dar la Varșovia am prins primii fulgi de nea din această iarnă, lucru foarte frumos de altfel, însă nu poți sta ore întregi în frig (și am răcit oricum). Așa că am ajuns de această dată la mai multe magazine mari.
Primul care trebuie menționat este Złote Tarasy, un mall lipit de Palatul Culturii, cu design foarte plăcut (ne-a surprins domul de sticlă din vârf, care se vede super de la food-court-ul aflat la ultimul etaj). Lângă mall este și gara centrală a orașului, care e de fapt tot un fel de centru comercial imens, subteran de această dată, un exemplu (din nou) pentru alte orașe din estul continentului.
Arkadia a fost un alt mall la care am ajuns. Acesta e foarte mare, probabil unul dintre cele mai mari din Polonia, poți pierde aici o zi întreagă dacă ești pasionat de shopping. În curtea lui am găsit și câteva tarabe cu luminițe care se doreau a fi o mică piață de Crăciun, însă probabil ea există acolo și-n afara sezonului.
Un shopping center mai mic unde am intrat a fost ALTO, în sudul orașului. Nimic spectaculos de zis despre acesta, e doar un mall de cartier cu câteva magazine și un supermarket.
Am ajuns însă și la 3 centre comerciale clasice, adică foste piețe transformate în zone de shopping. Este vorba de Hala Gwardii și Hala Mirowska (situate una lângă alta, aproape de centru) și Hala Koszyki (care nu este foarte departe nici ea). Acestea seamănă cu piața centrală din Budapesta, sunt localizate în niște hale de secol XIX, cu arhitectură specifică (mult fier forjat).
Aici poți găsi mai ales mâncăruri, de toate tipurile posibile, la prețuri nu foarte mici, dar și alte produse, mai ales îmbrăcăminte. Ele și-au pierdut demult rolul de bazaruri pentru populația locală, fiind acum mai degrabă puncte de interes turistic. Ultimul pretindea chiar că ar avea un târg de Crăciun, dar noi nu l-am găsit.
Râul Vistula
În finalul povestirii noastre, mai vrem să vă spunem doar că nu am uitat de râul care trece prin capitală. Dacă la Budapesta, Bratislava și chiar la Viena ne-a impresionat Dunărea, aici însă Vistula se prezintă destul de modest. Cea mai mare parte a orașului este în partea de vest a apei, pe cealaltă parte fiind mai mult zone rezidențiale.
Am ajuns lângă podul Świętokrzyski și am fost destul de dezamăgiți: nu este nici pe departe atmosfera feerică din capitala Ungariei, e doar un pod și atât, fără luminițe, fără pietoni (noi eram singurii nebuni care se plimbau pe jos, iarna, seara, pe frig, pe pod), dar cu multe mașini care trec în viteză. Poate vara e mai ok…
În concluzie, nu am găsit foarte multe târguri de Crăciun la Varșovia, dar ne-a plăcut mult orașul și vrem să mai venim, pe vreme mai caldă. Mai sunt aici multe locuri unde nu am ajuns și am vrea să mergem cândva.
Capitala Poloniei este o combinație de vechi și nou, de clădiri istorice fermecătoare, blocuri comuniste fade și edificii înalte noi mai mult funcționale. Găsești aici și locuri care amintesc de istoria tragică a acestei țări, dar și mulți oameni veseli care petrec în multe feluri. Găsești aici și zone liniștite, și parcuri largi, dar și o zonă de business, shopping și distracție care face din Varșovia o mare capitală Europeană. Dacă n-ați fost încă, veniți și voi aici.
Dacă îți plac poveștile noastre de călătorie, urmărește-ne pe Facebook și Instagram pentru inspirație de a descoperi lumea și fotografii cu locuri frumoase! 🙂
