La întoarcerea din Basarabia, am mai poposit 2 zile la Iași, în capitala neoficială a Moldovei românești. V-am povestit deja despre bojdeuca lui Creangă pe care am văzut-o în drum spre est. De data aceasta, am vrut să ne mai plimbăm agale prin oraș, mai fusesem aici, dar mereu eram pe fugă.
În Iași, ne-am cazat chiar în buricul târgului, într-un apartament drăguț găsit pe Booking.com. Zona centrală a orașului are câteva străzi pietonale, multe clădiri frumoase și biserici vechi renovate. Centrul a fost recondiționat destul de bine în ultimii ani și este acum un loc bun pentru turiști, cu terase, magazine, parcuri și puncte de interes la tot pasul.
Pentru a vedea Iașiul într-un timp scurt, de exemplu într-un city break de 2 zile, o poți lua de la nord la sud, adică de la Agronomie până pe malul râului Bahlui, de-a lungul bulevardelor Ștefan cel Mare și Carol I. Pe această stradă și pe câteva străduțe adiacente din centru se găsesc majoritatea obiectivelor turistice.
Deși distanța nu e scurtă, merită să faci o plimbare prelungită pe aici, chiar și împărțită pe mai multe zile. Se poate parcurge și invers, însă e mai ușor să cobori Dealul Copou decât să-l urci. 🙂
Noi am urcat cu un autobuz până în capăt și de acolo am început plimbarea. Zona de sus este foarte frumoasă, cu multe parcuri înverzite, spații largi pentru pietoni și bicicliști, case bogate (unele vechi cu arhitectură deosebită) și din anumite locuri chiar cu priveliște asupra unor părți din oraș. Seamănă oarecum cu bulevardul Aviatorilor din București, dar cu elemente specifice moldovenești.
Puțin mai sus de Facultatea de Medicină Veterinară se găsește Casa lui Mihail Sadoveanu. Nu am intrat în ea de această dată, dar dintr-o experiență trecută putem să o recomandăm doar celor pasionați de literatură. Are un stil destul de comunist, care reflectă afilierea politică a scriitorului.
Mai la vale, pe strada din spatele clădirii principale a Universității de Științe Agricole, se află Grădina Botanică din Iași, una dintre cele mai mari și mai frumoase din țară. E renovată doar parțial, însă merită să te pierzi pe aleile și cărările sale lungi.
Noi am mai fost la grădini botanice la Cluj, Timișoara, Jibou și Constanța. Deși ne păstrăm părerea că cea din Sălaj e cea mai frumoasă din țară, aceasta din Iași este pe locul doi și are cu siguranță cea mai largă suprafață.
Intrarea se face de fapt pe culmea unui deal și vizitatorul poate coborî pe mai multe trasee până la un lac, în spatele căruia se află o mică pădure și câmpuri înverzite. Practic, parcul botanic este îngrădit doar pe una dintre laturi, pe cealaltă pierzându-se în ogoare.
În zona amenajată, recomandăm serele, rozariul, grădina japoneză și muzeul botanic. E plăcut să te plimbi pe aici câteva ore, printre nenumărate feluri de flori, plante și șopârle, copaci înalți și rățuște pe malul apei.
De asemenea, în Grădina Botanică din Iași funcționează o subsecție dedicată nevăzătorilor, cu plante puternic aromate și plăcuțe explicative inscripționate în alfabetul Braille.
După câteva ore bune petrecute în frumoasa grădină botanică ni s-a făcut foame, așa că am făcut o scurtă oprire la o terasă din Parcul Expoziției, unde am mâncat niște bunătăți foarte românești, apoi am continuat coborârea, admirând în drumul nostru Palatul Oștirii.
Am poposit mai apoi în parcul Copou, unde ne-am odihnit puțin lângă teiul lui Eminescu – cel din care a fost dus un lăstar la Viena.
Continuându-ne drumul, am ajuns la frumoasa clădire a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
Nu am intrat la Muzeul Universității, dar am văzut felinarul din fostul sistem de iluminat al orașului, care acum a devenit un element de referință. În zonă se află mai mult obiective interesante (Casa Costin Catargiu, Casa Memorială Gheorghe Topîrceanu, Muzeul Memorial Poni-Cernătescu, Muzeul Nicolae Gane, Muzeul Național al Literaturii Române) – pe care vizitatorul curios le poate vizita în voie.
În vila lui Mihail Kogălniceanu, care se află în apropiere, am ajuns în trecut și putem spune că e un loc potrivit pentru cei pasionați de istorie. În plus, conacul are un design superb, tipic pentru perioada respectivă. La mică distanță este și casa în care a stat Ion Creangă în Iași, despre care v-am povestit deja.
Mai jos, după Biblioteca Centrală Universitară și Parcul Voievozilor, trecând pasajul de la Piața Mihai Eminescu, ajungi în centrul orașului. În stânga, după Casa de Cultură a Studenților și Piața Independenței, ambele făcute în stilul realismului socialist, am putut admira poarta Bisericii Sfântul Spiridon, o construcție minunată dar foarte degradată, care sperăm că urmează să fie renovată.
Am ajuns mai apoi în Piața Națiunilor Unite, în spatele căreia se află minunata clădire a Universității de Medicină. În față, pașii te poartă până la Muzeul de Istorie Naturală și apoi la Mănăstirea Golia, cu un turn de unde se vede tot orașul.
Revenind la giratoriul de lângă statuile domnitorilor români, o luăm în dreapta de această dată și coborâm iar spre albia râului. Pe strada Alexandru Lăpușneanu găsim multe locații de shopping și restaurante. Trebuie făcută însă o oprire la Muzeul Unirii, clădirea de secol XIX fiind reședința domnitorului Alexandru Ioan Cuza și a regelui Ferdinand.
Mai departe, pașii ne poartă spre Piața Unirii, sufletul municipiului, de unde începe bulevardul principal al Iașului, locul de promenadă pentru localnici și vizitatori.
Persoanele religioase vor găsi aici numeroase lăcașuri de cult importante, Iașiul fiind de altfel campion la biserici. Cele mai cunoscute de aici sunt Catedrala Mitropolitană, Catedrala „Sfânta Fecioară Maria Regină” și Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Toate sunt refăcute recent și sunt niște exemple de arhitectură frumoasă din stilul vechi românesc.
Tot în Piața Unirii am întâlnit și sute de porumbei prietenoși care se bucurau de firimiturile primite de la trecători și pozau pentru fotografii amatori.
Pe lângă magazine de firmă, cafenele și instituții, ne mai putem odihni în parcul Junimea, putem face o poză cu superba clădire a Teatrului Național din Iași și putem cumpăra suveniruri sau bunătăți de gustat de la vânzătorii ambulanți. În acest loc sunt deseori evenimente, noi am prins într-o seară un spectacol de teatru în aer liber.
La capătul drumului se află Casa Dosoftei, un mic muzeu cu o colecție interesantă de literatură veche, încă din perioada cronicarilor, care însă se afla în reamenajare când am trecut noi pe acolo. În față este Piața Palatului, cu statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare și un mic parc lângă, cu o bisericuță (Sfântul Nicolae Domnesc) construită în perioada domnitorului, adică acum mai bine de jumătate de mileniu.
De aici se vede panorama clădirii emblematice a orașului, simbolul Iașului și una din cele mai frumoase construcții din România – Palatul Culturii. A fost construită în urmă cu un secol, în locul fostului palat domnesc medieval, o parte din ruinele acestuia fiind încă păstrate aici. Inițial a fost concepută ca un palat al justiției, dar acum a devenit spațiu pentru Complexul Muzeal Național Moldova.
Aici se pot vizita Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Științei și Tehnicii. Am intrat în aceste muzee și am rămas impresionați de obiectele expuse, sunt printre cele mai dotate galerii din țara noastră. Se poate cumpăra un bilet unic care asigură intrarea la toate acestea.
De la mecanisme vechi și ingenioase până la picturi ale marilor artiști români, de la obiecte populare ale țăranilor moldoveni până la vestigii ancestrale și documente unice pentru istoria României, toate sunt adunate în încăperile acestei clădiri cu design neogotic.
Sus în turn se află încă o minunăție: un ceas mecanic uriaș cu trei cadrane, decorate cu mici vitralii, reprezentând cele 12 zodii. Un ghid explică funcționarea ceasornicului, iar la orele fixe se poate observa prin peretele transparent cum măruntaiele metalice ale acestuia se activează pentru a cânta Hora Unirii, cu ajutorul celor 8 clopote acordate. Urcând treptele, ajungi la geamurile de sus de la care poți vedea în toată splendoarea centrul Iașului.
După palat ajungem într-o arie modernă, construită în ultimii ani. Aici este mall-ul Palas, grădina publică cu același nume și mai multe clădiri de birouri din beton și sticlă. Spațiul arată surprinzător de bine, fiind una dintre cele mai „occidentale” mostre de amenajare urbană pe care am văzut-o la noi. Oamenii care fac cumpărături prin numeroasele magazine, care vin să ia masa sau să vadă un film, precum și cei care lucrează în birourile de aici, pot să se relaxeze într-un parc aranjat „în stil nemțesc”. Ne-a plăcut mult aici, deși am auzit și păreri proaste despre acest loc de la ieșenii… mai vechi.
Itinerarul nostru se termină cu noi parcuri: cel de lângă Sala Sporturilor, Podu Roș și spațiul verde din campusul Politehnicii. Nu trebuie ratată nici Biserica Lipovenească, cu elementele sale tipic rusești, cum ar fi cupolele aurite. Ajungem într-un final la râu, iar de aici încep blocurile ceaușiste. O plimbare de-a lungul Bahluiului nu strică însă, se poate face și pe jos, și cu bicicleta. Nivelul apei este mic de cele mai multe ori, iar strada paralelă cursului apei este intens circulată…
În afara acestui traseu aproape în linie dreaptă, ne-am mai „abătut” prin câteva locuri interesante, cum ar fi parcurile Elena Doamna și Grigore Ghica (aici este un local fain cu muzică rock și Muzeul Municipal), Piața Sfânta Vineri (am apreciat designul pasajului subteran) și Biserica Armenească (din nou, un stil specific și frumos).
Vom reveni cu siguranță la Iași pentru că mai sunt locuri unde nu am apucat să ajungem. Orașul este surpinzător de turistic, dacă nu ați fost încă aici e musai să veniți măcar o dată, mai ales acum când are și legături aeriene cu mai multe orașe mari. Noi ne-am întors de această dată la Cluj cu trenul, iar asta ne-a dat ocazia să privim – cu voie sau fără voie – Carpații Orientali și alte frumuseți ale patriei timp de vreo 10 ore. 🙂
Dacă îți plac poveștile noastre de călătorie, urmărește-ne pe Facebook și Instagram pentru inspirație de a descoperi lumea și fotografii cu locuri frumoase! 🙂
